Unul dintre cele mai mari procese ale neonaziştilor de după război, amânat din cauza unei polemici, se va deschide luni la Munchen (sud), pentru a judeca o serie de nouă crime cu caracter xenofob, calificate de Angela Merkel drept "ruşionase" pentru Germania.

De mai multe săptămâni, atribuirea locurilor rezervate jurnaliştilor provoacă o aprigă controversă într-un proces marcat deja de o avalanşă de scandaluri în jurul anchetei, într-un moment în care deschiderea procesului, prevăzută pentru 17 aprilie, a fost amânată pentru data de 6 mai. Tribunalul din Munchen nu rezervase iniţial locuri pentru mass-media turcă, în contextul în care nouă dintre victime erau turci sau de origine turcă, fapt care a provocat o criză diplomatică între Berlin şi Ankara.

Somat să modifice lista de către Curtea Constituţională, tribunalul a decis în cele din urmă, in extremis, să amâne procesul şi să atribuie prin tragere la sorţi 50 de locuri rezervate mass-media. Cu toate acestea, controversa nu a încetat, deoarece au obţinut locuri o publicaţie pentru femei şi unele radiouri muzicale, însă nu şi unele publicaţii germane de prestigiu sau agenţii de presă internaţionale.

Din cauza amplorii sale, procesul rămâne fără precedent, de la procesul bandei de la Baader, organizat în urmă cu 36 de ani. La sfârşitul lunii aprilie, Germania s-a scuzat oficial la ONU pentru erorile comise în timpul anchetei, recunoscând că aceste crime cu tentă rasistă "au fost, fără nici cel mai mic dubiu, unele dintre cele mai grave atentate asupra drepturilor omului din ultimele decenii, în Germania".

Principala acuzată, Beate Zschäpe, în vârstă de 38 de ani, care se aşteaptă la o importantă pedeapsă cu închisoarea, ar trebui să răspundă presupusei participări la nouă crime cu tentă xenofobă, plus cea a unui poliţist, în 2007. Ea este suspectată de implicarea în alte două atentate îm