Intr-o excelenta analiza despre situatia presei din Sud-Estul Europei, publicata de Deutsche Welle, jurnalisti independenti sau angajati la diverse trusturi media descriu situatia practic fara iesire in care se afla presa publica si privata din aceasta parte a continentului. Oficial si teoretic, presa este libera. In realitate, mai ales pe fondul crizei economice din ultimii ani, libertatea jurnalistilor este foarte limitata.
“În Bosnia-Herţegovina, liderii de partide iau decizia cu privire la persoana care conduce principalul post public de televiziune. Redactorii şefi sau directorii generali primesc uneori şi câte 20 de telefoane zilnic de la politicieni care le stabilesc sumarul ştirilor”, povesteste Elvira Jukic-Mujikic, reporter în cadrul unei reţele de jurnalism investigativ cu acoperire trans-balcanică.
In Serbia, lucrurile stau cam la fel.
“În Macedonia, influenţa politicienilor este şi mai evidentă”, se plânge Maria Sevrieva, freelancer la Skopje. Mulţi dintre actorii scenei politice au fost, până de curând, proprietarii instituţiilor de presă din ţară. Lucrurile s-au schimbat doar sub presiunea Uniunii Europene, în cadrul negocierilor de aderare purtate de Macedonia.
In Albania, situatia presei este si mai grava. Patronii care deţin şi titluri print sau posturi de televiziune susţin pe fata anumiţi politicieni. “De cele mai multe ori sunt răsplătiţi cu diverse avantaje cum ar fi autorizaţii de construcţii”, explică jurnalistul albanez Fatjon Kodra.
In cazul Romaniei, analiza Detsche Welle citeaza parerea jurnalistei Roxana Pricop, de la Ziarul Financiar, care considera ca situaţia jurnaliştilor din România este, astăzi, “mai rea decât înainte de aderarea la UE“, in 2007. In opinia ziaristei, de vina este criza economică, nu politicienii. “Mulţi dintre ziarişti se tem să nu îşi piardă locul de muncă şi, ca atare, preferă să nu a