Clopotele au vestit astăzi Învierea Domnului pentru toţi creştinii-ortodocşi. Alături de 70% de basarabeni care serbează Paştele, în Republica Moldova există mai multe minorităţi etnice ortodoxe care sărbătoresc Sfintele Sărbători după obiceiurile păstrate din străbuni.
Comunitatea rusă şi ucraineană nu se deosebesc aproape deloc de basarabeni în serbarea Paştelui, dar totuşi sunt unele distincţii. Ouăle pictate sunt un simbol universal al Paştelui, dar pentru ruşi ele au o şi mai mare semnificaţie. Despre ouăle ruseşti de Paşte se crede că au puteri magice – de la protejarea recoltei până la izgonirea spiritelor malefice. Mulţi ascund un ou de Paşte la baza casei lor, deoarece cred că le va aduce prosperitate. Copiii se aliniază în vârful unui deal şi îşi rostogolesc ouăle vopsite, cu scopul de a-şi păstra oul intact în timp ce le sparg pe ale adversarilor.
S-au mai păstrat ilustraţii vechi despre obiceiul rostogolirii ouălor FOTO: liveinternet.ru
Daruri personalizate şi miel la cuptor
Bulgarii au şi ei obiceiuri frumoase în Săptămâna Sfântă şi de ziua Învierii. „De Sâmbăta Morţilor, sau cum îi mai spun bulgarii – Lazărca, o ceată de fete necăsătorite cu coroniţe din salcie merg prin sat cântând colinde pascale adresate gospodarilor urându-le sănătate, prosperitate şi belşug. În această zi, fetele adună bani şi ouă încă nevopsite, iar după ce se întorc din mahala, îşi lasă coroniţele pe apă. Kumicika, fata care conduce ceata, chema de Paşti toate fetele la ea acasă unde mama tinerii le aştepta cu bucate. Fetele aduceau daruri, ouă încondeiate şi lucruri personalizate: o broboadă sau pestelcă”, povesteşte Marina Miron, de origine bulgară, magistru în istorie şi teoria culturii, etnograf.
La bulgari, masa festivă este incompletă fără miel, doar că acesta este gătit în mod deosebit de cel preparat de basarabeni. Mielul (agnieşca) es
