E un subiect important mai ales în contextul exodului de creiere, pentru că vorbind despre ei, vorbim implicit şi despre viitorul şi perspectivele economice pe care le are România.

Şi aici intervine, bineînţeles, şi statul pentru că în funcţie de cum înţelege acesta să sprijine tinerii, tot aşa va arăta şi societatea şi economia românească în viitor.

Sarcina pe care o are Ministerul Tineretului şi Sportului este una deosebit de grea. Nici dacă lăsăm, pentru scurt timp, partea cu sportul pe plan secund şi ne concentrăm doar asupra tineretului autohton, tot nu devine mai uşoară.

"Cand vorbim despre tineri vorbim despre viitorul acestei tari. Cand vorbim despre sanse pe care statul le acorda tinerilor aflati la inceput de drum, vorbim despre sanse pe care statul le da viitoarei societati, si cand vorbim despre speranta de viata crescuta si calitate a vietii nu putem sa omitem importanta sportului."

Aşa începe primul paragraf din capitolul dedicat tineretului din programul actual de guvernare. Sună bine, dar cu punerea în practică va fi dificil.

Cu alte cuvinte, ministerul trebuie să faciliteze crearea şi punerea în aplicare a unei strategii care să ducă la integrarea cât mai multor tineri pe piaţa muncii, să asigure condiţii de formare continuă, să creeze un cadru care să le asigure condiţii de viaţă nu doar decente ci şi atractive în aşa fel încât aceştia să fie tentaţi să-şi întemeieze o familie în România, nu să plece în străinătate.

Stoparea exodului de creiere e cu siguranţă una dintre cele mai însemnate provocări economice dar şi sociale ale momentului. Sute de mii români, că vorbim de medici, de asistente medicale, de specialişti în IT sau de meseriaşi pricepuţi au părăsit deja România doar de la intrarea ţării in Uniunea Europeană. Din păcate, cei mai mulţi nu doar că er