În fiecare an, de Paşte, în localitatea Văliug tinerii păstrează cu sfinţenie un obicei vechi, de sute de ani - cătanele, tineri îmbrăcaţi în straie militare, moştenite de la bunici şi străbunici, fac de strajă, timp de trei zile, la mormântul Mântuitorului, reconstituit, în miniatură, la biserică. Sursa: CODRIN PRISECARU

La Văliug, cătanele sunt personajele principale ale sărbătorii de Paşte. "Sunt foarte mândru că sunt cătană, deoarece misiunea noastră e una deosebit de importantă. Este pentru prima dată când fac lucrul acesta. Vin din Reşiţa, aici, la bunici, special pentru a păzi mormântul. Costumul îl am de la unchiul meu, care l-a primit de la bunicul meu şi vreau să păstrez pe mai departe tradiţia", afirmă unul dintre tineri.

Încă de vineri după-amiază mormântul este păzit, în permanenţă, până după Înviere. În tot acest timp, cătanele care nu fac pază adună ouă vopsite de la localnici.

Luni, în a doua zi de Paşte, se iese cu litia - se face slujba religioasă pentru binecuvântarea celor aduse ca jertfă de credincioşi. În ultima zi de Paşte, are loc un bal al cătanelor, răsplătite pentru efortul depus.

Obiceiul este de fapt o reconstituire a scenei biblice în care mormântul Mântuitorului a fost păzit de soldaţii romani.

"Ştiind că Mântuitorul va învia, Ponţiu Pilat a trimis soldaţii pentru a păzi mormântul, dar minunea tot s-a întâmplat, iar cătanele au fost primii martori", a explicat preotul paroh Irinel Dinu de la biserica din comuna Văliug. Văliugul este una dintre puţinele localităţi din ţară unde se mai păstrează şi azi obiceiul de a păzi mormântul Mântuitorului.