Imaginea lor de astăzi nu mai corespunde celei din alte vremuri. Atunci când li se cerea “farmec, inocenţă şi servicii prietenoase”. Istoria acestor fete faimoase, care au devenit “brand”, este plină de spectaculos şi detalii spumoase.

Se spune că fondatorul Playboy, Hugh Hefner, obişnuia să spuna că fetele prezente pe pagina centrală a revistei sale erau „fetele din vecini, însă fără haine!“. Celebra revistă dedicată bărbaţilor a văzut lumina tiparului în anii '50, devenind rapid un fenomen cultural şi totodată de lifestyle.

Nu îşi permitea

Acum câţiva ani era lansată „The Playmate Book: Six Decades of Centerfolds“, o publicaţie în care se află imaginile a 613 „iepuraşi“ care au pozat pe coperta revistei. În acest volum apar biografiile a 613 „iepuraşi“ diferiţi, dar corespunzând aceluiaşi model: „Un chip ca al lui Shirley Temple, şi un corp ca al lui Jayne Mansfield“.

Aflăm că la începuturi,Hefner nu îşi permitea să plăteasca fotografiile şi nici nu cunoştea femei dispuse să pozeze în schimbul unei promisiuni că va avea succes. Prin urmare, a cumpărat imaginile unei firme producătoare de calendare. Şi aşa a ajuns Norma Jean Baker, alias Marilyn Monroe, pe prima copertă. Succesul a fost imediat. La început, fotografiile erau inocente, cu sânii acoperiţi, şi imagini în chiloţei albi. În anii 60, fotografiile au devenit din ce în ce mai îndrăzneţe. În 1965 apare pe copertă primul “iepuraş” de culoare, şi vor debuta şi minorele, deschizătoarea de drumuri fiind o adolescentă de 16 ani, din cauza căreia Hefner a ajuns la tribunal.

În anii '80, revista este invadată de artificial, după cum notează criticii. Fetele-iepuraşi din pictoriale încep să meargă la sală, se impune chirurgia estetică, laolaltă cu epilarea inghinală.

Stilul de viaţă

“Bine ai venit în lumea Playboy! Poţi obţine satisfacţia de a fi selectată ca iepuraş; acesta