Mii de orădeni, de toate vârstele, au ieşit, sâmbătă seară, la bisericile din oraş, pentru a lua parte la tradiţionala slujbă de Înviere a lui Iisus Hristos.

Dacă anii trecuţi nu era loc să arunci un ac, nici în interior şi nici pe platoul din faţă, de data aceasta, la Biserica cu Lună au venit circa 800-900 de credincioşi după estimările jandarmilor. Nici la Catedrala Greco-Catolică Sfântul Nicolae, din centru nu au fost mai mulţi enoriaşi. Aici însă, slujba a fost oficiată de episcopul Virgil Bercea, iar la ea a luat parte şi episcopul romano-catolic, László Böcskei.

"Probabil că lumea a plecat din oraş de 1 mai şi nu s-au mai întors de Paşte", a opinat un bărbat, constatând şi el că anul acesta parcă orădenii n-au mai fost în număr atât de mare.

Ca de obicei, credincioşii au adus la biserică coşuri cu bunătăţi care să fie sfinţite de preoţi. După ce au luat lumină şi au primit de la preoţi tradiţionala pască, credincioşii au pornit la casele lor, pentru masa de Paşte şi pentru a ciocni ouă roşii.

Sărbătoarea înnoirii

Paştele este cea mai importantă sărbătoare, atât pentru creştini, ca amintire vie a patimii, a morţii şi a Învierii lui Iisus Hristos, cât şi ca o comemorare a obiceiurilor străvechi ce ţin de credinţa unei curăţiri şi înnoiri interioare, primenirea casei şi înnoirea hainelor.

Este prilej de bucurie şi pentru copii, pentru surprizele pe care iepuraşul le pregăteşte celor mai cuminţi dintre ei, dar şi pentru feciori, pentru că au ocazia să stropească fetele şi să le păstreze astfel frumoase pentru tot anul. Nici munca gospodinelor nu poate fi ignorată dată fiind importanţa înroşirii ouălor, alături de pregătirea preparatelor specifice: drobul de miel, pasca şi cozonacul.

Paştele pentru creştini

Paştele a fost sărbătorit pentru prima dată în jurul anului 1.400 înainte de Hristos. Paştele creştin îşi are orig