Considerată una dintre cele mai mari sărbători creştineşti, Învierea Domnului era o sărbătoare ruşinoasă în vremurile sovietice, iar autorităţile ocupante asmuţeau câinii asupra celor care doreau să intre la slujba de Paşte. Descoperiţi amintirile oamenilor care au celebrat Paştele chiar şi sub semnul fricii
Actorului Teatrului Municipal „Ion Luca Caragiale“ Mihai Curagău, sărbătorile de Paşti îi aduceau şi fericire şi tristeţe. „Ferească Sfântul să te fi văzut cineva că mergeai la biserică la sfinţit pasca, să te vadă că eşti credincios. Biserica din satul meu, Bălăneşti, raionul Nisporeni, a fost închisă. Mergeam cu mama în Mileşti, satul vecin. Ţin minte şi acum emoţia care mă cuprindea, atmosfera aceea feerică de sărbătoare. Tot timpul însă ne duceam cu frica în sân că nu ne vor permite să intrăm. Şi acum îmi amintesc cum stăteam alături de mama înainte de împărtăşanie şi priveam pe pereţi. Mi se năzăreau nişte cioroi. Pesemne mi-i închipuiam pe comunişti”, povesteşte Curagău.
Arcadie Suceveanu, preşedintele „Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova“ spune că la şcoală, elevii erau adunaţi în curte şi li se interzicea să meargă la biserică. „Copii fiind, ciocneam ouăle chiar pe stradă. Noi sărbătoream. Am avut norocul că în satul Suceveni din Bucovina, biserica nu a fost închisă, deşi au fost numeroase încercări“, ne spune Suceveanu.
Trei ani de închisoare pentru că a bătut clopotele de Paşte
Preşedintele Uniunii susţine că erau monitorizaţi de profesori şi primar. „Dacă ne vedeau cum ne duceam la biserică, eram înscrişi în nişte catastife şi mustraţi la careul de ultimul sunet. Pe la sfârşitul anilor `60, a venit o circulară care interzicea trasul clopotelor. Un băiat puţin mai mare decât mine a încălcat restricţia şi a tras clopotele de Paşte. A fost judecat şi a făcut vreo doi – trei ani de închisoare“, işi aminteşte cu indignare Arca