Din mosi stramosi, in sate romanesti se pastreaza anumite traditii, anumite superstitii, obiceiuri. De unde au venit toate acestea si care este istoria lor, vom afla in materialul de urmeaza.
Plecand de la adevarul religios, crestinii au dezvoltat o serie de traditii si obiceiuri legate de Sarbatoarea Invierii Domnului, existente si astazi. In functie de zona, fiecare comunitate au diferite obiceiuri cu privire la incondeierea oualor, mielul de Paste, denii, chiar si vestitul iepuras.
Incondeierea oualor
Ouale de Paste, potrivit traditiei, erau adunate din cuibar in miercurea din a patra saptamana a Postului Mare, numita si „miercurea Paresimilor". Exista obiceiul ca de la lasatul secului si pana in aceasta zi, gospodinele sa nu stranga ouale. Era credinta ca ouale alese in aceasta zi nu se stricau pana la Paste. Acum se alegeau ouale pentru mancarea de Pasti si ouale ce urmau sa fie inrosite. Ouale rosii sunt numite in Bucovina merisoare, iar cele cu ornamente sunt numite incondeiate, inchistrite sau impistrite.
Legendele crestine leaga simbolul oualor rosii de patimile lui Iisus. Legenda spune ca atunci cand Iisus a fost batut cu pietre, acestea atingandu-l s-au transformat in oua rosii. O alta traditie spune ca Sf.Maria, venind sa-si vada Fiul rastignit, i-a adus oua, care s-au insangerat sub cruce. Alta legenda zice ca dupa ce Iisus a fost rastignit, carturarii si farisei au facut un ospat de bucurie. Unul dintre ei a spus: “Cand va invia cocosul pe care-l mancam si ouale fierte vor deveni rosii, atunci va invia si Iisus”. Nici nu a terminat bine de spus si ouale s-au si facut rosii, iar cocosul a inceput sa bata din aripi.
O credinta din Bucovina afirma ca oul rosu este aparator de diavol. Una dintre cele mai vechi marturii privind ouale colorate de la romani este a secretarului florentin al lui Constantin Brancoveanu,
