Punct şi de la Capăt: cu Vasile Botnaru şi invitaţii săi, preotul Pavel Borşevschi şi sociologul Doru Petruţi.

Astăzi ne vom îngădui o schimbare de registru sau de optică, dacă acceptaţi ideea că vorbele au capacitatea de a genera imagini în minţile noastre. Zic, schimbăm microscopul pe telescop pentru că e o zi de sărbătoare şi avem ocazia să discutăm despre lucruri perene, alteori umbrite, în mod nejustificat, de agenda cotidiană.

Aşadar, în studioul de la Chişinău al Europei Libere astăzi se află preotul Pavel Borşevschi şi sociologul Doru Petruţi.

Vasile Botnaru x Vasile Botnaru Europa Liberă: Aş fi vrut să începem cu semnificaţia Paştilor, chiar dacă, an de an, povestim în reportaje, dar nu cred că strică să repetăm, încă o dată, că Paştele nu este doar ceea ce se vede, doar ouăle vopsite şi cozonacul, nici măcar nu este postul, uneori făcut în pripă. Întotdeauna există o scuză că avem un regim din care nicidecum nu putem ieşi, mersul la biserică, din păcate, nu este prima preocupare pe agendă etc., etc. Părinte Borşevschi, pe dumneavoastră fireşte vreau să vă întreb ce înseamnă, de fapt, Paştele?

Pavel Borşevschi: „Însuşi cuvântul „paşti” din ebraică înseamnă „trecere”. Deci e vorba de o trecere a noastră – dacă vorbim de noi, creştinii, cei din Noul Testament de la Hristos încoace – de la moarte la viaţă, de la păcat sau de la lucrarea care am făcut-o cu cel rău, - cu vrăjmaşul mântuirii noastre, păcatul, - la virtute, adică la ceea ce zicem noi „la Hristos Dumnezeu”, care ne vrea altfel. De atât şi se numeşte „Noul Adam”, că ne vrea altfel. De atât putem spune într-un singur cuvânt: trecere. Clar că acest cuvânt – vă daţi seama – că vine din Vechiul Testament, e legat de poporul cel ales al lui Israel, care a fost scos de Moise din robia lui Faraon, din Egipt, prin Marea Roşie. Şi iată anume această trec