S-au împlinit 200 de ani de la naşterea lui Kierkegaard. Un bun prilej pentru a discuta despre opera unui filozof subapreciat şi subestimat de mulţi în România, mai ales că aniversarea se suprapune anul acesta cu Paştele.
Søren Aabye Kierkegaard s-a născut pe 5 mai 1813 în Copenhaga. A rămas în istorie ca un “poet-filozof,” a criticat în timpul vieţii sale Biserica Naţională Daneză, şi mulţi îl consideră părintele existenţialismului. Spre deosebire de alţi filozofi, Kierkegaard a realizat că divinitatea nu poate fi înţeleasă prin logică. Singura modalitate de a ajunge la Dumnezeu este, după Kierkegaard, îmbrăţişarea absurdului şi a inexplicabilului. Danezul a lansat de altfel sintagma “salt în credinţă,” prin care se înţelege acceptarea intangibilului şi a nedemonstrabilului; un salt în plin incomprehensibil, în absurd…
O altă temă foarte interesantă prin care Kierkegaard a rămas cunoscut este cea a “cavalerului credinţei.” Cavalerul credinţei, după ce trece printr-un proces de resemnare infinită, este totuşi capabil de a se bucura din plin de viaţă. Cavalerul poate să execute o mişcare dublă: întâi, mişarea de resemnare infinită, pe care o are în comun cu eroul tragic. Apoi, după reconcilierea pierderii, vine mişcarea credinţei prin virtutea absurdului, prin care cavalerul credinţei recuperează tot ceea ce a abandonat mai devreme prin mişcarea resemnării infinite. Nu intru în detalii acum, dar tema este discutată pe larg în Teamă şi Tremur.
* * * * *
10. Educaţie gratuită pentru toţi copiii în şcoli publice.
Nu, punctul de mai sus nu face parte din platforma lui Barack Obama. A fost o cerere a lui Karl Marx din secolul 19. Filozoful german s-a născut tot pe data de 5 mai, dar în anul 1818. În continuarea aceluiaşi punct citim:
Abolirea muncii copiilor în forma sa actuală.
Nu sunt marxi
