Frank Rose, negociatorul şef al Acordului privind amplasarea elementelor din scutul antirachetă al SUA şi NATO în România, la Deveselu, a explicat într-un interviu acordat gândulcum s-a schimbat politica de apărare a americanilor pentru a se adapta la provocările Coreei de Nord, care a depăşit Iranul ca principală ameninţare. Oficialul american a explicat de asemenea cum a ajuns România să joace un rol atât de important în acest sistem regândit de apărare împotriva rachetelor balistice.

„România este structurată şi amplasată ideal, din punct de vedere geografic, pentru a furniza protecţie pentru Europa de Sud, faţă de rachete balistice din Orientul Mijlociu”, a declarat Frank Rose, adjunct al asistentului secretarului de stat al SUA pentru politică de apărare şi spaţială, în interviul pentru gândul.

Întrebat dacă, la pachet cu protecţia pe care o oferă, scutul antirachetă reprezintă şi o ameninţare la adresa României, prin faptul că ţara ar putea deveni o ţintă pentru inamicii SUA, oficialul american a explicat că aceasta este o percepţie falsă:

„Nu aş spune că apărarea antirachetă amplasată în România va creşte ameninţarea pentru România. Chiar dimpotrivă. Cred că va mări acoperirea defensivă pentru România, capacităţile de descurajare ale României şi de asemenea, mai important, poziţia de apărare şi de descurajare a NATO”.

Pe 15 martie, Chuck Hagel, secretarul de stat pentru Apărare din SUA, a anunţat că programul de apărare antirachetă va suferi schimbări, pentru a răspunde ameninţărilor cu rachete intercontinentale din Coreea de Nord. Aceste schimbări implică faptul că faza a 4-a din programul european de apărare antirachetă (European Phased Adaptive Approach – EPAA, care include elementele scutului antirachetă amplasate în Europa), în care este inclusă şi România, alături de Polonia, nu va mai fi pusă în aplicare.

Această fază