Daca n-ar face pe politicianul greu, Adrian Nastase ar merita un rol in piesa cu distributie nationala numita “presa de tip nou sau ce-a mai ramas din presa de odinioara”.

Exista un adevar faptic: ca blogger, Nastase este foarte serios. In sensul volumului postarilor, dar nu numai.

Din puscarie, detinutul Adrian Nastase a tinut legatura cu lumea prin blogul personal. Sa recunoastem, chiar de dincolo de gratii, vorbele Adrianului ne interesau.

Desigur, prada orgoliului si vendetei personale, cele mai multe dintre postari erau dedicate luptei politice cu “justitia lui Basescu”. De inteles, pe undeva. Nu-i usor sa traiesti ce-a trait Nastase.

Dar dincolo de ura si de reglari de conturi, Adrian Nastase a avut si lucruri interesante de spus, care merita bagate in seama, daca-i dam lui, ca oricarui “gresit” al lumii asteia, sansa de cuvantare.

Iesit din penitenciar, Adrian Nastase s-a cam ferit de ochii lumii. Cu o singura exceptie notabila. Cea care a acordat exclusivitate Sintezei zilei, prin interviul sau la prima iesire in lume dupa o pauza de penitenta in sanul familiei si printre cei apropiati.

L-am descoperit atunci pe omul public Nastase altfel. Principala deosebire fata de inainte: mai umil, mai impacat cu soarta, mai iertator, mai putin razbunator. Un plus, pentru caracterul unui om hranit cu aroganta si infatuare.

Azi, Nastase e…mai om. Asa il vad eu. Posibil sa ma insel. Dar cred ca umilinta condamnarii l-a transformat in sens bun. Depinde cat va folosi aceasta dura experienta. Si cat de mult va apleca urechea la pasiunea celor din jur pentru razboi pe viata si pe moarte…

De Paste, Nastase a postat pe blogul sau un mesaj de reflectie personala, nascut din semnificatia religioasa a Sarbatorii Nasterii lui Iisus Hristos si adaptat la vremurile noastre. Iata un scurt pasaj despre contradictia dintre cele doua lumi: @N_P