Stareţul Mănăstirii Lainici, arhimandritul Ioachim Pârvulescu, a realizat o paralelă între întâmplările biblice şi faptele din timpul nostru.

Smerenia este cea mai mare virtute, iar răstignirea lui Iisus demonstrează răutatea omenească. "Atunci când omul a ajuns să-l răstignească pe Domnul Iisus, chiar pe cruce, pe elementul cel mai groaznic de tortură, se poate vedea unde poate ajunge răutatea omenească. Gestul Mântuitorului de a spăla picioarele demonstrează că cel care vrea să fie mare trebuie să fie slugă tuturor. Acest lucru este foarte greu de înţeles, atât pentru omul de acum 2000 de ani, cât şi pentru omul de astăzi. Eşti mare, cu cât de socoteşti că eşti mic. Dar dacă tu te crezi mare şi te supradimensionezi , înaintea oamenilor scazi. Înaintea oamenilor creşti, în momentul în care te miceşti. Mântuitorul le spală picioarele apostolilor pentru a arăta că trebuie să fii smerit. Cea mai mare virtute posibilă este smerenia, care este valabilă de copilul de câţiva anişori şi până la cel mai în vârstă, savant sau analfabet. Cu smerenia câştigăm şi omul, şi pe Domnul. În scumb, cu mândria, când ne socotim că suntem cei mai importanţi şi centrul universului, pierdem totul, şi pe om, şi pe aproape, şi pe Domnul şi pe toţi. Smerenia este cea mai mare virtute şi mândria este cel mai mare păcat".

"Totul este fundamentat pe moartea Învierea lui Hristos"

Stareţul Ioachim precizează că rugăciunea înseamnă îndeplinirea voinţei lui Dumnezeu: "Când vorbim de Iisus Hristos trebuie să avem în vedere că vorbim de o persoană divin-umană. Iisus este Dumnezeu şi om în acelaşi timp. În veşnicie, este născut din Dumnezeu tată, dar fără de mamă, iar pe pământ este născut din mamă, dar fără de tată, în chip suprafiresc şi miraculos. Mântuitorul a trăit pe pământ ca om, iar divinitatea nu a intervenit în persoana Sa. Iisus s-a rugat