În urmă cu 27 de ani, Steaua aducea în România prima şi singura Cupă a Campionilor Europeni, după o finală cu FC Barcelona, disputată la Sevilla şi decisă la penalty-uri. În urmă cu 27 de ani, Steaua aducea în România prima şi singura Cupă a Campionilor Europeni, după o finală cu FC Barcelona, disputată la Sevilla şi decisă la penalty-uri.
Ştefan Iovan (52 de ani), căpitanul din acel meci memorabil, şi-a amintit cu plăcere momentul în care a ridicat trofeul deasupra capului.
Libertatea: Ce vă mai amintiţi de la acea finală memorabilă din 1986?
Ştefan Iovan: Totul. Chibiţii care nu ne dădeau nici o şansă, spunând că o s-o luăm rău de la catalani, atmosfera de la intrarea pe stadion, unde noi eram vreo 20, iar ei, 105.000 de oameni, tensiunea jocului sau faptul că am purtat banderola de căpitan, în lipsa lui Tudorel Stoica, suspendat la acea partidă.
V-a fost frică?
Nu, pentru că formam o echipă cu personalitate, care se obişnuise să joace meciuri tari, în Italia, cu Juventus sau cu AC Milan. Apoi, ne-am mobilizat exemplar, după ce antrenorul, nea Imi Ienei, ne-a spus: “Dacă tot am ajuns aici, n-ar fi păcat să nu luăm noi cupa? Cine ştie când sau dacă vom mai avea această posibilitate...”. Cu sprijinul lui Dumnezeu, am reuşit şi, la final, am ridicat cupa deasupra capului. Momentul în care am primit trofeul a reprezentat pentru mine ceva incredibil, de vis, ce nu poate fi exprimat în cuvinte.
Ce aţi făcut cu prima?
A fost aşa de mică, 300 de dolari, încât nici nu mai ştiu ce-am făcut cu ea. Cred că am dat-o pe bere în Spania, după meci! Este adevărat am mai primit şi un ARO. L-am vândut, ca, de altfel, toţi ceilalţi colegi de echipă, grădinarilor sau ciobanilor. Oamenii aveau nevoie de aceste maşini de teren să-şi care zarzavaturile ori brânza şi laptele în oraş, la piaţă.
Ceauşescu a vrut să tragem «tare şi sus»
Cum a fost
