În lupta pentru fierul vechi, samsarii se înfruntă cu multinaționalele, schemele de furt se diversifică de la un an la altul, iar Guvernul vine, mult prea târziu, cu o soluție în care nu mai crede nimeni
Concret, este vorba de un proiect de lege deja celebru, prin care, pe de o parte, guvernul interzice achiziţionarea deşeurilor metalice provenite din sectoarele de utilitate publică (energetic, telecomunicaţii, servicii de apă şi canalizare etc.), iar pe de alta, impune ca restul deșeurilor să nu poată fi comercializate decât dacă provin din gospodăria proprie (va fi interesant de văzut cum ar trebui să verifice centrele de colectare dacă bucățile de fier vechi achiziționate sunt cu adevărat originare din curtea vânzătorului). Și, poate cea mai spumoasă prevedere, impune ca plata să se facă exclusiv prin virament bancar. Cu alte cuvinte, ca persoanele care trăiesc din această activitate (majoritatea fără niciun fel de studii și adesea lipsite de un domiciliu stabil) să-și deschidă un cont bancar, să priceapă detaliile legate de dobânzile la depozite și să învețe să retragă numerar din fața ghișeului sau de la bancomate.
„Procentual, firma noastră colectează circa 85% din totalul deșeurilor feroase și neferoase de la persoane fizice“, spune Andreea Tohăneanu, director în cadrul Scrap Recycling Industry, una dintre cele 200 de companii care desfășoară operațiuni de valorificare a deșeurilor metalice, conform datelor Ministerului Economiei. Și totuși, deși ponderea de 85% este imensă și dă de înțeles, dacă procentul este valabil în cazul mai multor companii din industrie, că poate genera un faliment masiv al acestui domeniu, firmele se tem mai mult de detaliul privind plata prin virament bancar. „Firmele de fier vechi, așa cum sunt ele cunoscute publicului larg, colectează și alte produse, cum sunt hârtia, peturile sau dozele de aluminiu. Cum credeți că