Prima zi după Paști numită și Luni după Paşti sau Lunea Albă cuprinde ritualul familial al umblării cu pasca și se continuă obiceiurile specifice începute în ziua de Paşti. Printre tradiții se numără plugarul, dezlegarea de spălatul rufelor, iar în unele zone udatul fetelor. Obiceiul umblării cu Pasca se face în felul următor. Se ia de obicei o pască, câteva ouă roşii, o portocală, vin, şi merg mai întâi fiii la părinţi, nepoţii la bunici şi finii la naşi. Plugarul este cel ce a ieşit cu plugul întâi la arat. Acesta e dus pe plug până la marginea râului şi acolo e aruncat în râu, mai apoi trebuind să facă cinste cu băutură. În ceea ce priveşte Udatul, în satele din Ardeal, flăcăii le pândesc pe fete, le prind şi, îmbrăcate le duc până la o fântână unde toarnă vreo două-trei cofe de apă pe ele ori le cufundă de două-trei ori cu haine cu tot în apă şi le udă. Fetele nu se supără din cauza acestui tratament, pentru că se crede că în cursul anului se vor mărita.O reminiscență a acestui obicei din Transilvania și Banat este udatul cu parfum. Se spune ca acest ritual are la origine povestea despre o fată evreică ce a leșinat la auzul veștii Învierii lui Hristos, fiind readusă în simțiri de niște tineri ce au stropit-o cu apă. În unele regiuni, în cea de-a doua zi de Paști, ouăle se ciocnesc “cap cu dos”, și nu “cap cu cap”, precum în prima zi a Sărbătorii pascale. Conform superstiției, oricine moare în această zi se duce direct în rai, fără a mai fi judecat. Tot cu acest prilej, era bine să se spele rufele, pentru ca anul să fie alb și luminat. cu toate că spălatul era îngăduit, nu era indicat a se lucra în vreun alt fel, pentru a fi la adăpost de “boala rea”, adică epilepsia. Pentru a fi întăriți în sănătate în decursul anului, mai ales tinerii obișnuiau să se dea în scrâncioabe sau “învârtitoare”.

Prima zi după Paști numită și Luni după Paşti sau Lunea Albă cuprind