Lipsa drumurilor protejează una dintre cele mai frumoase zone din România: ponoarele din Masivul Şureanu. Situată "la doi paşi" de cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, peştera Cioclovina cu Apă este cât de cât vizitată de turiştii "grătărişti" doar la intrarea sa inferioară. De fapt, peştera este considerată sistem carstic, iar specialiştii îl numesc "Sistemul Ponorici – Cioclovina", după numele locurilor în care apa intră, apoi iese de sub pământ. Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Foto: Remus Suciu
Ponoriciul, pârâul care formează peştera cu o dezvoltare de 7 kilometri, traversează longitudinal "arena" unui amfiteatru natural, după care se afundă brusc în pământ. Mai apoi, apa nu coboară monoton pe sub munte, ci continuă să sape spectaculos.
"Sistemul Ponorici – Cioclovina este cea mai lungă străpungere hidro-geologică din ţară, apa săpând în calcare jurasice. Peştera are trei verticale, de 24, 12, respectiv 8 metri, iar acest detaliu este doar unul dintre multele motive pentru care nu poate fi vizitată decât cu echipament adecvat şi în prezenţa unor speologi cu experienţă", spune Adrian Sopincean, liderul echipei Salva – Speo din cadrul Serviciului Judeţean de Salvamont Hunedoara.
Acesta adaugă că, pentru cei care doresc să vadă peştera, Administraţia Parcului Natural Grădiştea Muncelului – C