Desi se vorbeste insistent despre cat de daunator este stresul pentru sanatatea noastra, cercetatorii apreciaza cu unele aspecte ale problemei trebuie nuantate.
Stresul cotidian, cel de rutina si moderat, constituie reactia noastra fireasca la provocarile exterioare, menita sa mentina un anumit echilibru al tonusului vital.
Daca n-am avea deloc parte de stres, fiinta noastra s-ar complacea intr-o stare flasca, pierzand o parte din abilitatile mentale si din puterea de reactie. Am fi ca o leguma, potrivit Puls Plus.
Nu suntem singurii stresati!
Reactia la stres face ca starea de spirit sa fie mereu activa, iar sistemul nervos sa se mentina in forma, asa cum exercitiile fizice ne tin in forma muschii si articulatiile osoase.
Stresul devine daunator atunci cand depaseste anumite limite, iar organismul il poate percepe ca pe o povara, situata peste capacitatea noastra de a o suporta. Efectul excedentului de stres devine astfel similar cu efectul unui medicament util, care poate dauna in cazul supradozajulul.
Experiente de laborator, efectuate pe cobai, au demonsrat ca socurile moderate de scurta durata, chiar si severe, efectuate la anumite perioade, determina imbunatatirea sensibila a abilitatilor mentale si a capacitatatii de reactie.
Aceleasi experiente insa au aratat ca, in cazul socurilor intense si prelungite, abilitatile normale ale cobailor se degradeaza rapid, capacitatea lor de aparare in fata factorilor agresivi scade, iar vietuitoarele incep sa se comporte anormal atat in mediul lor, cat si fata de exterior.
Cand e benefic si cand nociv
Suntem creati sa traim intr-un mediu care ne mentine mereu sub tensiunea starii de stres. Specialistii se refera, cu titlu de exemplu, la situatia cand omul simte senzatia de foame, dar stie ca nu are alimente.
Acest fapt
