Este ştiut faptul că Beiuşul trăieşte prin renumitul şi multisecularul său târg de joia, care aduce, de mai bine de jumătate de mileniu, bunăstare atât binşenilor, cât şi sătenilor dim împrejurimi. Cu atât mai mult în apropierea marilor sărbători, Beiuşul se animă şi negoţul înfloreşte, mai ales cel cu bucate şi produse tradiţionale. Aşa s-a întâmplat şi joi, 2 mai, când zeci de mii de locuitori ai Ţării Beiuşului au afluit spre marile pieţe şi vaduri comerciale ale urbei.

Pentru că marfa cea mai căutată într-o zi de târg dinaintea Paştilor este, fireşte, carnea de miel, administraţia pieţelor beiuşene a amenajat un punct pentru sacrificarea mielior, acesta funcţionând în perioada Sărbătorilor pascale, iar în incinta halei de lactate din Piaţa agro-alimentară a fost deschis un punct de desfacere pentru comercializarea cărnii de miel. Totodată, cei care au trecut joi prin târgul Binşului au avut parte şi de surprize cu semnificaţii socio-culturale deosebite. Două sunt activităţile culturale organizate în mod tradiţional la Beiuş în Săptămâna Mare: târgul meşterilor populari şi concursul de bătut toaca din faţa bisericii Sf. Dimitrie. Pentru că, de veacuri, locuitorii Depresiunii Beiuşului au dus lipsă de pământ ori nu şi-au putut pune mari speranţe în rodnicia acestuia, de-a lungul timpului, pentru a-şi încropi un viitor mai bun, au practicat diverse meşteşuguri, sate întregi specializându-se, uneori, în aşa-numitele meşteşuguri ţărăneşti, precum olăritul, fierăritul, sumănăritul, cojocăritul şi bituşeritul sau prelucrarea lemnului, a lânii şi a textilelor. Din păcate, globalizarea, progresul tehnologic şi depopularea unor zone rurale au dus la îndepărtarea ţăranilor de ocupaţiile tradiţionale, tot mai puţini locuitori ai străvechilor aşezări bihorene continuând să practice meşteşugurile amintite. Pentru încurajarea acestor ultimi meşteri, Muzeul Municipal ş