După descoperirea Lumii Noi de către Columb, în 1492, regina Angliei, Elisabetha I, dându-şi seama de importanţa şi valoarea economică a continentului nou descoperit, a conceput un plan financiar de a-l cuceri, la concurenţă cu spaniolii. Cum aceştia aveau deja suficientă putere economică, deoarece Reconquista, ter-minându-se, nu le mai afecta Trezoreria, ce fusese secătuită cu cheltuielile războiului cu maurii, regina Angliei avea tot interesul, mai ales economic, să bareze înaintarea spaniolilor la nord de actualul Rio Grande. în consecinţă, Elisabetha I l-a finanţat parţial pe cel ce era pe atunci omul său de încredere, sir Walter Raleigh, care, în 1580, a întemeiat colonia Roanoke, pe insula cu acelaşi nume, în actuala Carolina de Nord. Sir Walter Raleigh a făcut două tentative de a întemeia o colonie engleză, dar amândouă au fost sortite eşecului din cauza faptului că nu au fost trimise alimente din Anglia, iar coloniştii pur şi simplu au fost exterminaţi de foamete şi de către triburile de amerindieni. Din această cauză, prima colonie întemeiată de Anglia, pe actualul teritoriu al Statelor Unite, este cunoscută în istorie sub denumirea de “Colonia pierdută”.

Dar, nedorind ca Spania să devină o mare putere economică mondială, monarhia engleză, învăţând din experienţa Roanoke, reia goana după supremaţia mondială şi, la 14 mai 1607, întemeiază localitatea Jamestown, care la origine a fost un sat pe teritoriul actualului stat federal Virginia. Tot după modelul Roanoke, din motive de strategie militară, Jamestown se afla pe o insulă, în dreptul malului stâng al râului James River, insula respectivă fiind la cincizeci de kilometri distanţă de golful Chesapeake, geografic la nivelul actualului oraş Williamsburg, pe coasta de est a Statelor Unite. Cu întemeierea localităţii Jamestown se poate spune că a început colonizarea permanentă a teritoriului nord-american