Am fost la doua spectacole marca Dan Puric. Primul mi s-a parut inedit, ba chiar amuzant, al doilea m-a plictisit, la al treilea as fi plecat din sala, daca ma pacalea cineva sa intru. E ca la filmele cu Rocky: primul film e ok, a patra serie e prea mult.
Nici semi-monoloagele lui televizate nu ma tintuiesc in fotoliu. In mare, sunt de acord cu ceea ce spune. Ma deranjeaza stilul arhanghelesc, discursul axiomatic, abordarea tip totul sau nimic.
Poate fiindca mi-am facut o parere gresita despre Dan Puric, in 2009. Se apropiau prezidentialele, iar elitele intelectuale strâmbau din nas la PSD, incremenite in proiectul anti-stângist din anii ’90, ca rascumparare pentru tacerea din anii ’80 ai secolului trecut.
Asa ca m-am mirat cand am primit o invitatie la Bulandra, sala Icoanei, la ziua de nastere a lui Mircea Geoana. Pentru ca era o invitatie la un spectacol marca Dan Puric. Dan Puric, spectacol pentru Geoana, in preajma campaniei electorale…merita vazut, si-or fi spus multi. La intrare, Geoana este chestionat de jurnalisti: cum s-a organizat evenimentul? Este un cadou de la sotia mea, care a platit spectacolul, raspunde Geoana. In loc sa facem o petrecere, la restaurant, am dorit sa ne bucuram, impreuna cu prietenii, la teatru.
Incepe spectacolul, marca Dan Puric, dar acesta nu urca pe scena. De fapt, nu l-am vazut deloc. Mie mi s-a parut un gest dâmbovitean. In lumea ideala a discursului pe care Dan Puric il sustine public, ori nu venea deloc trupa, ori venea si cel care ii da numele. Nu cred ca publicul ar fi incântat ca la un show Mihai Petre sa nu vina Mihai Petre. Este foarte posibil ca Dan Puric sa fi avut o problema de sanatate, sau un alt angajament, pe vreo scena europeana, unde s-o fi dus fara trupa. Eu am ramas cu impresia ca s-a ferit de asocierea cu un candidat, dar nici nu a avut taria de a refuza cu totul oferta.
@N_P
