În a doua zi de Paşti, Biserica Ortodoxă Sânioni se umple de credincioşi care aduc bucuria învierii lui Hristos şi în această străveche biserică, monument istoric al Petroşaniului din Lunca Jiului (situată lângă stadionul Jiul). De altfel, această zi este singura din an când preotul Dănău Barbu deschide uşile bisericii şi-i cheamă pe credincioşi la slujba învierii lui Iisus.
Încă de dimineaţă familiile de momârlani din apropiere, cu care s-a vorbit înainte, au pus mână de la mână, şi-au adus ceaunele mari şi lemne şi au făcut focul pentru prepararea mâncării tradiţionale pentru nedeie: varză cu carne, păsat, tocană, brânză, cozonaci, ouă roşii. Acestea sunt merindele principale care se aşează pe masă, mai apoi se împart pentru pomană. Bărbaţii, cu mânecile cămăşilor suflecate, sunt bucătari în această zi de sărbătoare. Nu iau în seamă fumul gros ce se iscă de sub ceaune. Amestecă de zor şi potrivesc totul la gust.
Biserica are deja uşile deschise, pentru a se aerisi încăperile micuţe. Pe la orele 9:30, preotul nu sosise încă. Nu întârziase, pentru că era aşteptat după ora 10, abia la 11 fiind programată slujba. Este un obicei bine stabilit la momârlani. În timp ce bărbaţii gătesc, femeile asistă la slujbă şi cântă alături de ţârcovnici şi de părinte. Aşa s-a întâmplat şi la nedeie. Preotul a sosit după ora 10, a rânduit în altar, şi-a pus sutana, a vorbit cu cei ce se strânseseră în biserică. Îi ştie bine pe toţi credincioşii, le cunoaşte familiile, casele. Oamenii îi povestesc de pe la ei de prin bătătură, vorba aceea, iar preotul le aminteşte că necazurile materiale sunt trecătoare, dar este bine de preţuit sănătatea.
La ora 11 începe slujba. Oamenii sunt chemaţi în biserică de milenarul clopot, inscripţionat cu data înfăptuirii, „anul Domnului nostru Iisus Hristos 790”. Toţi credincioşii gătiţi ca de zi de sărbătoare stau în picioare
