de N. I. DOBRA
07 mai 2013 10:58
4 vizualizari
A-A+ Aşa mi-a spus un înţelept, care a fost fotbalist în adolescenţă şi în prima tinereţe, după aceea s-a dedicat arbitrajului, iar până la pensionare a fost observator al meciurilor din prima divizie. "Şi mai demult se regizau unele partide ori se mergea pe reciprocitate, ca între amici: acasă la tine câştigi tu, acasă la mine câştig eu sau, la necaz, îţi dau anul ăsta puncte, iar anul viitor mi le dai înapoi. Mulţi ştiu chestia asta, dar numai Jean Pădureanu a avut curajul, acum, după ce s-a retras, să recunoască. Numai că, înainte, nu erau în joc atâţia bani, albi, dar, mai ales, negri, cum sunt acum. Crezi că alde Becali, Porumboiu, Paszkany, Niculae, Negoiţă s-au implicat în fotbal din mare dragoste faţă de acest sport? Sau pentru că n-au ce face cu banii? Fotbalul este un domeniu propice spălării banilor, iar "băgatul sumelor" e doar o vrăjeală. Într-o economie de piaţă nu-i nimeni prost să piardă nişte milioane aiurea. "Înclin să-i dau dreptate, mai ales după ce am auzit că Uli Höness e pasibil de puşcărie. Cine-i omul? Are 61 de ani, a fost atacant la Bayern München, iar după ce a abandonat fotbalul de performanţă, în 1979, a devenit managerul clubului Bayern. De curând s-a aflat că a dosit 500 milioane de euro într-un cont secret, în Elveţia, pentru a se sustrage impozitelor din Germania... Aşa că n-am nicio îndoială că ai noştri, pomeniţi mai sus, şi alţii sunt mânjiţi până în vârful urechilor.
* M-a făcut să râd o declaraţie a lui Mulţescu: "Sutem sclavii arbitrilor!". A devenit o modă ca patronii cluburilor să dea vina insucceselor pe antrenori, iar aceştia să arunce pisica moartă în ograda arbitrilor, toată lumea făcându-se că uită că, de fapt, protagonişţii nu-s nici antrenorii, nici arbitrii, ci fotbaliştii. Dovadă că, la noi, jucătorii mimează efortul este faptul că, atunci când aju
