Curtea constrituţională (CCR) va analiza, pe 29 mai, sesizarea trimisă de preşedintele Traian Băsescu privind neconstituţionalitatea Legii privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.
Traian Băsescu a motivat sesizarea prin argumentul că imunitatea parlamentară, prevăzută de articolul 72 din Constituţie, reprezintă o garanţie a exercitării mandatului, şi nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului, ori o cauză de exonerare de răspundere penală. El a atras atenţia că imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia.
„Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi a fost calificată în literatura juridică de Drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală, ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legatura cu voturile sau opiniile politice exprimate in exercitarea mandatului), ci si aplicarea unei masuri preventive privative de libertate (retinerea si arestarea), precum si unul dintre procedeele de descoperire si ridicare a inscrisurilor si a mijloacelor materiale de proba (perchezitia)”, se menţionează în sesizarea trimisă de Traian Băsescu către CCR.
Şeful statului a atras atenţia că „procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, poate avea consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti.
„Justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la articolul 124 alin. (2) din Legea fundamentala. Camerele nu au atribuţii constituţionale, de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei, întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti. Aceleaşi argumente juridice ră
