Una dintre cele mai frumoase plante din România a înflorit de câteva zile. Este vorba de bujorii de stepă de la Zau de Câmpie, o varietate endemică, adică ce creşte doar pe dealurile domoale din jurul micului sat mureşean.

În fiecare an, bujorii de stepă, cunoscuţi în limba latină sub denumirea de Paeonia tenuifolia, încep să înflorească în a doua jumătate a lunii aprilie. În cadrul rezervaţiei naturale de la Zau de Câmpie, perioada de înflorire maximă este cea din jurul datei de 1 Mai. Apoi, după ziua de 10 Mai, Ziua Independenţei României, bujorii încep să se ofilească.

În România, singurul loc unde aceste plante sunt protejate este Zau de Câmpie. Varietăţi diferite ale bujorului de stepă se regăsesc în Munţii Caucaz, dar şi în dealurile cu vegetaţie de stepă din Rusia, Ucraina şi Serbia. Pentru localnici, această plantă este un motiv de mândrie. ”Unicitatea Zaului este legată de această plantă deosebit de frumoasă. Ea este pentru noi un simbol şi, în acelaşi timp, un lucru de nepreţuit”, spune Gheorghe Gherman, unul dintre săteni.

„Părintele“ bujorilor

Supravieţuirea rezervaţiei de bujori de stepă de la Zau de Câmpie se leagă de personalitatea unuia dintre cei mai celebri dintre custozii de arii protejate de odinioară. Este vorba de Marcu Sâncrăianu, un ţăran autodidact, care, cu mari eforturi materiale, a creat una dintre cele mai mari biblioteci private din judeţul Mureş. El era, la un moment dat, singurul ţăran acreditat de Academia Română pentru a fi custele unei rezervaţii.

Ţăranul autodidact, un demn urmaş al lui badea Cârţan, a fost invitat, după anul 1989, la Roma, pentru a se întâlni cu unii dintre cei mai mare biologi din lume. Pentru Marcu Sâncrăianu, drumul la Roma a reprezentat împlinirea unui vis de o viaţă, mai ales că el a avut ocazia să viziteze şi Vaticanul. Pentru octogenarul de atunci, greco-catolic, călătoria la R