Google răspunde unei reclamaţii şi, la presiunile Comisiei Europene, este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă. Dar lumea de afară ştie foarte puţine despre cum operează motorul de căutare.
La nivelul Uniunii Europene, 90% din căutările de pe internet se fac folosind motorul Google; Bing, de la Microsoft, nu a reuşit să treacă de procentul de 10% nici măcar în America natală. Concurenţa acuză Google că profită de pe urma dominaţiei şi îi îndreaptă pe internauţi către subsidiare de genul Google Maps sau YouTube. În 2010, Microsoft şi o serie de alte firme mai mici, de exemplu din domeniul intermedierilor turistice sau de pe piaţa aplicaţiilor pentru telefoanele inteligente, au depus la Comisia Europeană o plângere anti-cartel iar, între timp, oficialii de la Bruxelles au găsit că Google este numai bun de plată, scria Deutsche Welle în urmă cu două săptămâni.
"Google ne-a sugerat o serie de propuneri, dar nu a întreprins nici un demers concret", declara la jumătatea lunii trecute Antoine Colombani, purtător de cuvânt al comisarului european pentru Concurenţă. Se ştie că gigantul american este dispus să ofere mai multe linkuri către concurenţă; în schimb, va face în aşa fel încât rezultatele proprii să sară în evidenţă. Dacă lucrurile vor evolua astfel, internauţii din Europa ar putea avea, în curând, alte răspunsuri la căutările pe Google decât internauţii din restul lumii. Cum se întâmplă asta, rămâne un secret pe care Google nu pare dispus să îl scoată la lumină. Specialiştii în IT speculează că ar fi vorba despre o combinaţie de circa 200 de criterii care operează simultan în stabilirea ordinii răspunsurilor afişate la căutările cu Google. Câteva dintre acestea: numărul de linkuri către paginile cu răspunsul chestionat, numărul de referinţe la cuvintele-cheie de pe pagină, numărul de vizitatori.Tehnic vorbind, căutarea pe c
