În Iran, unde pe 14 iunie au loc alegeri prezindenţiale, candidaţii potenţiali trebuie să se înscrie în vederea scrutinului în cursul acestei săptămîni. În ciuda faptului că ayatolahii controlează totul în această republică islamică, curentul reformator nu este total redus la tăcere.
La alegerile prezidenţiale precedente din 2009 şi-au depus candidatura în jur de 500 de persoane, din care au fost acceptate doar patru nume. Reamintim că la acea oră realegerea lui Mahmud Ahmadinejad a provocat manifestaţii de prostest fără precedent în Iran. Autorităţile îşi propun acum să prevină astfel de reacţii şi anunţă că nu va fi acceptată nici o contestaţie a rezultatelor.
Potrivit constituţiei iraniene, Mahmud Ahmadinejad nu mai are dreptul să candideze a treia oară, deci în mod automat un om nou se va afla în fruntea statului, deşi sub supravegherea atentă a ghidului suprem, Ali Khamenei. Se ştie deja că îşi va depune candidatura Mohsen Rezai, fost comandat al gărzilor revoluţionare, armata de elită a regimului. In ultimul timp, însă, diverse personalităţi şi ziarişti din tabăra reformatoare şi-au multiplicat apelurile pentru ca trei lideri moderaţi să-şi depună candidaturile. Speranţa celor care vor o schimbare se concentrează deci pe numele a doi foşti preşedinţi, Hachemi Rafsandjani şi Mohammad Khatami, şi unui fost negociator în privinţa dosarului nuclear, Hasan Rohani. Acesta din urmă şi-a depus de altfel candidatura. Primii doi însă sunt puşi la index pentru rolul avut în mişcările de contestaţie din 2009.
Alegerile prezidenţiale în Iran provoacă întotdeauna o anumită efervescenţă şi pasiune din partea populaţiei, mai ales atunci cînd există şansa ca o personalitate nouă să se impună. In mod natural, perspectiva unui om nou în fruntea statului rimează cu speranţa, deşi marja de manevră a preşedinţilor este relativ mică. Iar viitorul şef al statul
