Mulți uită că România a dezincriminat calomnia şi insulta sub presiunea Uniunii Europene, care a monitorizat ani la rând abuzurile făcute de puterea de la Bucureşti împotriva jurnaliştilor.
Parlamentarii romani nu stiu inca ce sa faca in privinta reincriminarii calomniei si insultei, dupa o decizie data acum o saptamina de Curtea Constitutionala. Jurnalistii sint la rindul lor impartiti si nu mai vor, cu tot dinadinsul, ca acum zece ani, dezincriminarea calomniei.
Premierul Victor Ponta a declarat ironic ca de dragul presei ar fi in stare sa dea si o lovitura de stat, dar a evitat sa critice decizia Curtii Constitutionale, explicind in acelasi timp ca in perioada in care era parlamentar s-a opus acestei idei. Presedintele Traian Basescu se opune la rindul sau reincriminarii calomniei si insultei, desi judecatorii Curtii Constitutionale considera ca nu exista un model european in acest sens, de vreme ce din 47 de state ale Consiliului Europei, 33 de tari, inclusiv Germania, incrimineaza cele doua fapte.
Multi jurnalisti pleaca de la premisa ca promiscuitatea in care a ajuns presa romaneasca ar avea printre cauze si dezincriminarea calomniei si insultei si ca multi dintre cei care apar la televizor, comentatori si politicieni ar fi mai civilizati, daca legea ar fi mai dura. Dreptul la opinie a fost intr-adevar convertit in ultimii ani atit de politicieni, cit si de oamenii de televiziune, care de dragul ratingului sint dispusi sa faca si sa accepte aproape orice. Altfel spus, sub eticheta libertatii de expresie se vehiculeaza limbajul agresiv.
Politicienii nu par foarte interesati de subiect, dar liderii de opinie din mass-media de la Bucuresti dezbat posibilele solutii. Pentru unii insulta ar trebui sa ramina sub jurisdictia dreptului civil, dar calomnia sa fie pedepsita penal, pentru ca in anii din urma au fost puse cu
