Se împlinesc în 2013, 150 de ani de existenţă a Colegiului Naţional "Nicolae Bălcescu", prilej pentru noi să evocăm o parte dintre personalităţile care au studiat aici şi au contribuit la dezvoltarea culturii naţionale. Astăzi, Vasile Băncilă.

Cartea "Nae Ionescu - un cavaler prestant al spiritului " alcătuită din o parte a însemnărilor lui Vasile Băncilă despre maestrul său repune în discuţie, cu date noi, adesea surprinzătoare, imaginea lui Nae Ionescu în cultura naţională dar, în egală măsură conturează mai bine imaginea discipolului care se realizează printr-un tip de creaţie. Însemnările lui Vasile Băncilă despre Nae Ionescu sunt făcute din 1936, când el era încă tânăr, până în 1979, când avea vârsta patriarhilor. În 1936 Vasile Băncilă încheiase un celebru eseu despre Lucian Blaga, rămas până azi unul din cele mai bune. Reuşise să-l convingă pe Blaga să vină la Brăila, măcar pentru câteva zile, să vadă celălalt spaţiu românesc, replică la cel „mioritic", spaţiul Bărăganului. Acum încep însemnările despre Nae Ionescu, un proiect oarecum incert, la care Vasile Băncilă va lucra până la sfârşitul vieţii în paralel cu alte serii de însemnări pe alte teme. Deci a doua parte a vieţii a fost dominată de această înaltă slujire a explicaţiei unui mit care a provocat spre creaţie o generaţie literară. A ieşit o carte surprinzătoare, în mod cert, cea mai bună carte pe care o avem până acum despre Nae Ionescu, o carte care, în egală măsură îi explică şi îi sporeşte enigma. Mai bine decât până acum, se înţelege din cartea lui Vasile Băncilă că filozoful Nae Ionescu va rămâne încă pentru multă vreme una din cele mai grele provocări ale culturii noastre.Cele mai multe însemnări sunt făcute în primele trei decenii comuniste, când Vasile Băncilă era un proscris, un filozof interzis, ca aproape toată generaţia de tineri care i-a stat în preajma lui Nae Ionescu în