Potrivit unei simulari realizata de NASA, concentratia de dioxid de carbon in atmosfera amplifica riscul ca seceta si precipitatiile sa devina fenomene extreme.

Gradul de umiditate din regiunile cu clima umeda va spori ; la fel se se intampla cu seceta in zonele aride. Acesta este, in esenta, rezultatul calculelor prezentate de cercetatorii NASA, care au folosit 14 modele climatice pentru a analiza evolutia ploilor pe o perioada de 140 de ani.

Studiul foloseste ca an de referinta, unul cand concentratia de dioxid de carbon din atmosfera este de 280 de parti pe milion (ppm), adica un nivel comparabil celui din era preindustriala (fata de 400 ppm in prezent). Acest prag a fost ridicat, apoi, cu 1% pentru fieare an, cifra reprezentantiva a ceea ce se intampla acum. Concluzia: oamenii de stiinta au constatat o schimbare clara a comportamentului precipitatiilor la nivel global.

„Ca urmare a incalzirii climatice indusa de dioxidul de carbon, ciclul global de apa suporta o modificare uriasa, antrenand urmatoarea schema: ploile torentiale devin tot mai frecvente, inregistrandu-se mai putine averse moderate; de asemenea, se accentueaza fenomenul de seceta in anumite regiuni”, a rezumat William Lau, unul dintre principalii autori ai calculelor.

„Aceste importante schimbari de manifestare a precipitatiilor vor avea un impact real, pentru ca ele se vor produce in zone foarte populate”, a adaugat expertul american. Exemplifiand, el a citat Statele Unite, Mexic, Africa de Nord, Orientul Mijlociu, nordul Chinei si o mare parte a continentului sud-american. In schimb, Europa de Sud va suferi mai mult de seceta, in timp ce fenomenele musonice din Asia de Sud-Est se vor intensifica.

In opinia NASA, la fiecare crestere de temperatura cu 0,56 grade Celsius, riscul de ploi puternice sporeste cu 4%, fara a conduce si la crestere a precipatiilor pe ansa