Gazele cu efect de sera cresc nivelul acidului din Oceanul Arctic intr-un procent mult mai mare comparativ cu apele aflate in emisfera sudica.

"Ceea ce stim este ca procesul de acidificare a oceanului este mult mai puternic in cazul Oceanului Arctic comparativ cu apele aflate in emisfera sudica", spun cercetatorii de la University of British Columbia, citati de CTV News.

Oceanul Arctic devine astfel un sistem de avertizare pentru ceea ce s-ar putea intampla cu celelalte formatiuni de apa ale planetei. Oamenii de stiinta nu cunosc insa foarte multe lucruri despre apele din emisfera nordica din punct de vedere biologic.

Raportul de acidificarea apelor Oceanului Arctic va fi prezentat saptamana viitoare in cadrul unei intalniri din Suedia a membrilor Consiliului Arctic, din care fac parte opt tari care incercuiesc Polul Nord. In timpul acestei intalniri, Canada isi va asuma presedintia acestei organizatii pentru doi ani.

Procesul de acidificare a oceanului apare atunci cand dioxidul de carbon, principalul gaz cu efect de sera, este absorbit de apa. Gazul dizolvat formeaza un acid slab care poate schimba nivelul aciditatii pe suprafete mari ale oceanului.

In plus, apele din emisfera nordica sunt mult mai expuse gazelor din atmosfera din cauza ca nivelul ghetii scade si cantitati ridicate de apa proaspata provenind din rauri precum Mackenzie din Canada sau Lena din Rusia reduc capacitatea oceanului de a scadea aciditatea.

In prezent, unele ape ale Oceanului Arctic sunt atat de acide incat animalele se confrunta cu probleme atunci cand vor sa isi amenajeze cuiburile, care sunt construite in mare parte din carbonat de calciu.

Efectele aciditatii ridicate se simt deja in zona Canadei.

Per ansamblu, nivelul aciditatii din oceanele globului a crescut cu 30% in ultimii 200 de ani. In