S-a vorbit mult despre bugetul UE 2014-2020, dar în afară de un acord al statelor membre privind cifrele şi un dezacord cu Parlamentul European, până acum veştile se lăsau aşteptate. Dar o reuniune de luni, 6 mai, a decis că negocierile între trei instituţii europene să înceapă în fine, cu mare întârziere.

Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan

Avem şi o dată, este vorba despre 13 mai. În paralel se discută şi restanţele de plată din 2012 pentru proiectele UE .

Anul trecut mai multe programe UE , ca Gallileo şi Erasmus, au rămas descoperite. Din septembrie 2012, visteria UE s-a golit, restanţele s-au acumulat . ajungând acum la 11.2 miliarde de euro.

Parlamentul European şi Comisia Europeană vor încerca pe 13 mai să amendeze bugetul UE 2013 cu această sumă restantă. Dar statele membre, platnicii finali, spun că nu pot aloca acestor restante mai mult de 7.3 miliarde de euro.

Rămân prin urmare de găsit cumva, prin negocieri sau artificii bugetare , 3 miliarde de euro pentru ca UE să-şi poata onora angajamentele pentru anul trecut. Cifre şi exigenţe 2014-2020

UE se vrea prima putere economică a lumii, se vrea o piaţă robustă alimentată printre altele de o agricultură viabilă, se vrea un actor mondial economic şi politic de talie.

Dar cine va plăti toate acestea ? Statele membre UE, după cum ştim, încearcă mai degrabă să reducă din cheltuielile naţionale şi pe plan UE.

În 8 februarie, statele UE au decis ca în perioada 2014-2020 UE ar putea funcţiona cu 960 de miliarde de euro în angajamente de plata şi 908 miliarde în plăţi efective.

Este mult sau puţin ? Greu de zis . Cu aceste sume care par astronomice, coeziunea, destinată mai ales ţărilor de est şi agricultura se simt vitregite. Au de suferit, de asemenea, programele de infrastructură şi cele de observaţie spaţială ca şi sumele alocate