Motivaţie
Graţieactivităţiidin ultimiide20deani a unor publicaţii româneşti s-areuşitpromovareaunuiputerniccurentnaturist.Acestaalegatelementeledecivilizaţieruralădinspaţiulromânesc,atâteacâteaumairămas,cumedicinaalternativăcultădinactualitate.Aplecareaaceastasprenaturism, înspaţiul românesc estefirească.Mergepeunfirneîntrerupt, într-oarieceascăpatde influenţele vestului. Încămaiavemvieooarecaretradiţie şi, înmodcert,o înclinaţie sprenatură şinaturism.Chiardacănumai sunt mulţi ţărani înadevăratulsensalcuvântului,maiavemsate şioamenicare îşipotmăcaraminticumeraacum30,50sauchiar70deani.
Pedealtăparte,înmodevident, în raport cu dezvoltarea interesului populaţiei faţă de subiectulnaturism, re-instruirea personalului de specialitate nua ţinutpasuldecât într-o mică măsură.Acestaeste şimotivulpentrucare câteodată apar înunelepublicaţiiarticole tulburătoare.Unasemeneaarticol, dintr-opresădeprovincie,postula “româniimâncauacumosutădeanilafeldegras,darsefăceamaimultămişcare”. Aceasta m-a incitat să scriu despre lucruri care nu încap în manualele de istorie şi a rezultat acest excurs istoric alimentar.
Cemâncau,defapt,româniiacum100deani?Ceaumâncatdacii sau trăitorii din culturaCucuteni ori înaintaşii lor?
Preambul
Se cunoaşte faptul că în fixarea unui tip de alimentaţie sunt implicaţi numeroşi factori. Într-un fel se mănâncă la Cercul Polar şi altfel la Ecuator. Una puneau pe masă românii ca popor stabil şi alta mongolii migratori.
Începuturile
Ştiinţa postulează că strămoşii noştri au fiinţat ca omnivori dintru început, din paleolitic. Geneza creştină îl prezintă pe om în starea lui sublimă, aflat în directă conexiune cu Dumnezeu, într-o grădină, unde avea la dispoziţie “fructelecopacilor şiseminţeleierburilor”. Ulterior, din neascultare decade şi trimis în lume se hrăneşte prin sudoarea frunţii, cu ce poate. Aşadar şi cu carne, care îi