Curtea Constituţională a României a reaprins discuţiile privind reincriminarea calomniei şi insultei, după o harababură legislativă ce a durat câţiva ani şi s-a lămurit abia în 2010 printr-o decizie a instanţei supreme. Mai mulţi specialişti în ştiinţe juridice au comentat pentru ZIUA de CLUJ posibila reintroducere a delictelor de presă în Codul penal.

Calomnia şi insulta au fost abrogate ca infracţiuni prin Legea nr. 278 din 2006, un rol important pentru dezincriminare având Monica Macovei, la vremea aceea ministru al Justiţiei. Argumentele pentru dezincriminare au fost expuse în proiectul de lege, unde se arăta că „sub ameninţarea permanentă a unei sancţiuni penale libertatea de exprimare este afectată în mod semnificativ, căci impune o autocenzură a unei persoane care ar trebui determinată doar de raţiuni etice, nu sancţionatorii".

În al doilea rând, legiuitorul motiva că şi în situaţia în care "se lezează demnitatea unei persoane prin exercitarea libertăţii de exprimare, indiferent de prejudiciile cauzate, aplicarea unei pedepse penale este vădit disproporţionată faţă de scopul urmărit prin sancţionarea unor astfel de fapte". Iniţiatorii legii au precizat şi că "în caz de exercitare abuzivă a libertăţii de exprimare, persoana lezată are posibilitatea să obţină pe cale civilă repararea prejudiciului suferit."

După un an de la intrarea în vigoare a legii prin care au fost abrogate cele două infracţiuni, Curtea Constituţională a admis excepţia de neconstituţionalitate privind modificarea şi completarea Codului penal prin scoaterea din textul acestuia a calomniei şi insultei. După trei ani de haos legislativ, în care unele instanţe considerau că delictele de presă sunt infracţiuni, iar altele, că se pot sancţiona pe cale civilă, în 2010, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), Secţiile Unite, a admis un recurs în interesul legii promova