Unul dintre cele mai controversate subiecte din ultimii ani revine în atenţia opiniei publice. Nu însă aşa cum era de aşteptat-printr-o amplă dezbatere şi studii care să lămurească opinia publică, ci printr-o decizie guvernamentală.
Ministrul Mediului, Rovana Plumb, a anunţat recent că a dat avizul pentru ca Chevron să treacă la explorarea perimetrelor. Oficialul a încercat să-i liniştească pe cei care nu sunt de acord cu această decizie, deloc puţini la număr, spunând că exploatarea ar putea surveni peste 5 ani, dacă va fi aprobată.
De altfel, americanii de la Chevron au început deja prospecţiunile în perimetrul Bârlad, iar în vestul ţării sârbii de la NIS, controlaţi de Gazprom, în colaborare cu firma canadiană East West, vizează de asemenea gazele de şişt.
Tot în vest, se arată înteresaţi şi ungurii de la Mol, care deţin două concesiuni.
Cei mai hotărâţi par, însă, cei de la Chevron care au făcut presiuni puternice pentru convingerea autorităţilor române iar unul dintre cei mai fervenţi suporteri ai lor a fost fostul ambasador american la Bucureşti, Mark Gitenstein.
De cealaltă parte, contestatarii nu au stat pe margine. Reacţiile puternice împotriva exploatărilor au venit de la comunităţile locale, în special cele din Bârlad şi din sudul Dobrogei, unde Chevron mai deţine trei concesiuni (Vama Veche, Costineşti şi Adamclisi), dar şi de la reprezentanţii unor ong-uri. La cel mai recent protest de amploare, 80 de ONG-uri au protestat în stradă, iar la Bârlad s-au strâns în centru 6.000 de cetăţeni.
Cine câştigă şi cine pierde?
Adepţii fracturării hidraulice susţin că pe măsură ce extracţiile vor începe România va câştiga la capitolul independenţă energetică, în condiţiile în care depinde 20-30% de gazul de afară. Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale prezice că exploatarea în zona Dobrogei de sud va conduce la i
