Românii ar fi dispuşi să finanţeze construcţia de autostrăzi şi proiectele de infrastructură cu miliarde sau chiar zeci de miliarde de lei, cumpărând obligaţiuni sau titluri de stat, emise cu scopuri declarate, potrivit analiştilor şi administratorilor de investiţii consultaţi de ECONOMICA.NET. Înalţii funcţionari publici nu spun de ce nu fac astfel de oferte românilor, dar analiştii îi suspectează de comoditate şi de frică de transparenţă.
Succesul unor oferte de obligaţiuni de stat pentru autostrăzi „ar fi garantat. În cazul unor emisiuni care ar avea o dobandă atractivă, o valoare nominală accesibilă şi s-ar putea tranzacţiona uşor (la bursă, n.r.), cred că populaţia s-ar îngrămădi să le achiziţioneze”, a declarat Mihai Mureşian, directorul de tranzacţii al casei de brokeraj Intercapital Invest.
Astfel, „statul ar putea accesa şi alte surse de finanţare necesare pentru finalizarea proiectelor în derulare“, a adăugat brokerul.
Românii ar avea bani pentru astfel de oferte, cu câştiguri mai sigure decât cele promise de acţiunile companiei Transgaz, de pildă, a cărei ofertă micii investitori au suprasubscris-o pe tranşa lor.
Populaţia ţine aproape 62 de miliarde de lei în peste 14,6 miliarde de depozite bancare, potrivit datelor Băncii Naţionale a României de la sfârşitul lunii martie şi ale Fondului de Garantare a Depozitelor Bancare.
Pe de altă parte, cam tot atât vor costa proiectele de autostrăzi de care se vorbeşte tot mai mult în ultima perioadă: Craiova-Piteşti şi Iaşi – Tg. Mureş. La acestea se mai adaugă cheltuielile şi mai mari cu autostrăzile Comarnic – Braşov, Braşov Oradea sau Piteşti – Sibiu şi de aici până la Nădlac.
Guvernul nu are aceşti bani. Doar 5,2 miliarde de lei, din cele bugetul de şapte miliarde de lei al CNADNR (Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România), sunt rezervate investiţiilor.
