Germanul John Degenkolb (Argos-Shimano) a cîştigat etapa a cincea din Turul Italiei, după ce o căzătură a deraiat plutonul în ultimul kilometru. Tricoul roz rămîne pe umerii italianului Luca Paolini (Katusha), cel care a reuşit să evite rutierii împrăştiaţi pe asfalt

Cei 203 kilometri dintre Cosenza şi Matera, undeva în regiunea sudică Basilicata, au fost morcovul atîrnat în undiţă în faţa sprinterilor din plutonul Turului Italiei. Cu două asecensiuni-pitice în ultimele 20 de borne, suficient de dulci pentru a fi trecute de oameni precum Matthew Goss sau Mark Cavendish, dar insuficient de abordabile pentru a nu lăsa urme adînci în pulpele rutierilor de viteză, traseul s-a mulat perfect pe abilităţile oamenilor de curse clasice, rutieri incisivi precum Oscar Gatto, John Degenkolb sau Filippo Pozzato. Umăr la umăr cu marea Ionică, în soare cu eşarfă plumburie din călcîiul Cizmei, plutonul a decolat spre Matera, primul oraş din sudul Italiei declarat patrimoniu UNESCO, în 1993.

Tomas Gil (Androni Venezuela), Stefano Pirazzi (Bardiani Valvoli), Alan Marangoni (Cannondale), Ricardo Mestre (Euskaltel-Euskadi), Brian Bulgac (Lotto Belisol) şi Rafael Andriato (Vini Fantini Selle Italia). Nimeni nu o să îşi aducă aminte de faptul că au deschis ostilităţile în etapa a cincea din a 96-a ediţie a Giro, dar cei şase au nuanţat primii 180 de kilometri. Katusha şi Omega Pharma-QuickStep au dat bice pentru actualul şi fostul tricou roz, în timp ce meteorologii zîmbeau amar cînd vedeau că sosirea însorită programată cu o seară înainte s-a transformat într-un potop biblic. Odată neutralizată evadarea, mai mulţi rutieri au aruncat zarurile, dar ele s-au lovit de zidul indispoziţiei plutonului, iar grupul a rămas compact.

Situaţia a degenerat în ultimul kilometru, atunci cînd asfaltul alunecos şi-a cerut tributul în julituri şi nervi. Într-o curbă de 9