După ce în Duminica Paştelui şi-au primit lentele şi buzduganele, Junii Tineri au pornit luni, dis-de-dimineaţă, la stropit, pentru a păstra o tradiţie seculară din Ardeal. Tradiţia spune că, în a doua zi de Paşte, flăcăii merg pe la casele în care se găsesc fete nemăritate, pe care le stropesc pentru a fi proaspete şi înfloritoare tot anul. Dacă, în trecut, la stropit se folosea apa, de zeci de ani aceasta a fost înlocuită cu parfumurile din ce în ce mai fine. Ouăle roşii şi cozonacul – răsplata celor care colindă cartierul în căutarea fetelor mari pe care să le stropească – au rămas aceleaşi de la începuturile tradiţiei, astfel că toţi cei 32 de juni şcheieni au fost primiţi cu mare bucurie de gazdele care s-au întrecut în ospitalitate.

Grupul de Juni Tineri s-a constituit duminică, la slujba în care au fost sfinţite lentele, iar tinerii le-au primit, împreună cu buzduganele, de la preotul paroh al Bisericii Sfântul Nicolae, care a citit şi lista anuală a junilor. Cei 32 de tineri s-au întâlnit apoi în Piaţa Unirii, unde şi-au pus cu mare mândrie lentele pe care înaintaşii lor le purtau cu mândrie în vremuri în care tricolorul era interzis, au jucat apoi hora şi au aruncat buzduganul rând pe rând, spre înaltul cerului.

„Pe vremuri, în timpul Austro-Ungariei, tricolorul era practic interzis în Ardeal şi, ca să poată păstreze steagul, au împărţit în trei tricolorul. Vătaful poartă lenta roşie, armaşul mare poartă lenta galbenă, iar armaşul mic are lentă albastră. În momentul în care merg la paradă, vătaful vine în faţă, în partea stângă vine lenta galbenă cu armaşul mare şi lenta albastră cu armaşul mic, în partea stângă. Chiar şi în acele vremuri în care riscai să fii condamnat la moarte pentru că porţi tricolorul, noi, practic, purtam îl purtam la fiecare paradă”, povesteşte Constantin Chicuş, preşedintele Junilor Tineri.

Pregătiţi pentru stropi