Câştigător a 38 de trofee, înnobilat de regină, considerat o legendă a fotbalului, Alex Ferguson şi-a anunţat retragerea, după 27 de ani petrecuţi la Manchester United, unde are o statuie în faţa arenei Old Trafford, dar şi o tribună care îi poartă numele.
La 71 de ani, cu sentimentul datoriei împlinite, Ferguson a făcut anunţul istoric, mulţumind familiei, soţiei sale Cathy, fanilor dar şi lui Sir Bobby Charlton, care i-a oferit încrederea şi timpul necesar pentru "a construi un club de fotbal, nu doar o echipă de fotbal".
Povestea lui este cu atât mai frumoasă cu cât situaţia echipei când i-a luat locul lui Roy Atkinson la 6 noiembrie 1986 era departe de a fi îmbucurătoare. Privată de titlul de aproape 20 de ani, United era pe locul 19 în clasament (din 22 de echipe).
A fost nevoie de timp pentru reconstrucţie. Dar conducătorii au ştiut să aibă răbdare până la victoria din Cupa Angliei, din 1990, care a reprezentat un nou început şi după care succesele au venit în ritm susţinut: Cupa Cupelor în 1991, Cupa Ligii Angliei în 1992 şi campionatul Angliei în 1993.
Pentru a explica aceste victorii, în 2011, Ferguson, modest, a pus totul pe seama fotbaliştilor pe care i-a avut în subordine. "Când mă gândesc la toţi aceşti jucători, Bryan Robson, Norman Whiteside şi apoi Brian McClair, Mark Hughes, Paul Ince, Roy Keane, Eric Cantona, îmi spun: «Este incredibil! Ce noroc am avut!»", afirmă antrenorul care i-ar fi putut cita şi pe David Beckham, Cristiano Ronaldo sau Wayne Rooney.
Colegii şi adversarii lui Ferguson au insistat mereu asupra calităţilor scoţianului - flerul în transferuri, gestionarea oamenilor, îndrăzneala tactică, munca.
De la sosirea pe Old Trafford, Ferguson a acumulat un palmares impresionant: nu mai puţin de 38 de trofee între care campionatul Angliei de 13 ori şi de două ori Liga Campionilor.
În noiembrie 2
