Într-un interviu acordat revistei L’Express, preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso susţine că "Franţa este un bolnav imaginar". Alfel spus, pesimismul francezilor în faţa viitorului şi în contextul crizei nu ar fi chiar justificat.

Barroso consideră că Franţa are numeroase atuuri în contextul mondializării, dar că se autocomplace într-un fel de pesimism care vine, poate şi pe fondul unei culturi latine. Iată un citat din interviul acordat de oficialul european care parafrazează titlul unei celebre piese de Molière: "Statele Unite investesc mai mult în Franţa decât în Germania. Franţa este una din ţările cele mai cunoscute şi mai admirate. Limba franceză este una din marile limbi europene. Pe continentul american, în China, în Japonia, numele celor mai mari mărci franceze se aliniază de-a lungul celor mai frecventate bulevarde. Cu tot respectul datorat Franţei, consider că ea este un bolnav imaginar. Capacitatea sa autocritică este extremă, o trăsătură comună tuturor latinilor".

Iată afirmaţii de natură să le ridice moralul francezilor, după cum a fost şi decizia Bruxelles-ului de a acorda Parisului un răgaz suplimentar, de doi ani, pentru a-şi reduce deficitul public la limita acceptată de normele europene. Franţei i se cere însă cu insistenţă să se angajeze într-o serie de reforme structurale curajoase pentru a-şi ameliora competitivitatea. Pentru că la acest capitol, în ultimii zece ani, economia franceză a pierdut teren, chiar ceva mai mult decât alţi parteneri europeni ai Franţei. Comisarul european însărcinat cu afacerile europene, Olli Rehn, enumeră chiar domeniile în care Franţa trebuie să-şi asume reforme importante: piaţa muncii, sistemul de pensii, deschiderea la concurenţă a unor sectoare protejate.

Si preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a lansat un appel în direcţia Franţei cerîndu-i să facă "efortu