Activiştii îl roagă pe şeful statului Nicolae Timofti să nu promulge legile adoptate vineri în parlament, pe motiv că ele ar compromite reforma justiţiei.
După mai mulţi oficiali, reprezentând instituţii de prim rang europene, nouă organizații neguvernamentale din Moldova i-au cerut şi ele preşedintelui moldovean Nicolae Timofti să nu promulge legile adoptate vineri de parlament cu votul comuniștilor și liberal-democraților. Partidul fostului premier a spus că a apărat astfel democraţia şi instituţiile democratice. „Sînt compromise eforturile de reformare a sectorului de justiţie”, au spus, pe de altă parte, cele nouă ONG-uri, într-o scrisoare deschisă trimisă șefului statului. Liliana Barbăroşie a căutat să afle de ce reprezentanţii societăţii civile sunt nevoiţi să intervină post-factum în astfel de situaţii:
O lege datând din 2007 obligă autorităţile nu doar să-şi facă cunoscute intenţiile de intervenţie în legislaţie cu cel puţin 15 zile înainte de luarea deciziei, dar şi să ia în calcul recomandările formulate drept urmare de instituţiile non-guvernamentale avizate. Până acum, societatea civilă a reuşit doar o dată să întoarcă în punctul zero decizia unei autorităţi pe motivul nerespectării acestei legi. Se întâmpla în 2010, când o instanţa judiciară sesizată de un consiliu format din ONG-uri a reuşit să zădărnicească intenţia unui partid de a organiza, cu girul Comisiei Electorale Centrale, un referendum în problema introducerii religiei în şcoală ca materie obligatorie.
De ce nu s-ar recurge la același remediu şi în cazul legilor votate vineri în parlament de majoritatea informală a liberal-democraţilor şi comuniştilor? Directorul centrului CREDO de Resurse Juridice pentru drepturile Omului, Sergiu Ostaf, spune că o astfel de acţiune ar fi cel mai probabil inutilă:
Sergiu Ostaf x Sergiu Ostaf „Atunci a existat un
