Sociolog. Decanul Facultății de Sociologie București. Și, hop, președintele Mișcării Populare. Desigur, astăzi, Fundație.

Cuta de mijloc. Pe frunte

Reporter: Aveți cuta de nervi exact pe mijloc.

Marian Preda: Pe frunte? Da. Pe centru. Nu este neapărat de nervi. Cursul anilor, ce pot să spun… tatăl meu mi-a spus că-n ultimul timp chiar s-a relaxat.

Rep.: Cum au fost acești ani?

M.P.: Complicați. Și chiar în ultimii ani mi s-a părut că nu mai văd iarăși lumina de la capătul tunelului ca-n 89.

Rep.: Sînteți profesor, decan, ce vă mai trebuie?

M.P.: Personal, sînt mulțumit spre foarte mulțumit. Mai am cărți, cursuri de pregătit, dar sînt mulțumit și de mine, profesional, și de facultate. Îngrijorarea mea vine din altă parte. Aceste realizări, chiar personale, trebuie să aibă o continuitate, o sustenabilitate. Mă gîndesc la fetele mele. Opțiunile lor se apropie și nu aș vrea să le văd desprinse de România, chiar dacă vor merge la studii, vreau să le văd întoarse aici. Și, mărturisesc, nu vedeam un proiect pentru acest viitor, care să-mi dea certitudinea că va fi bine cu familia mea, proiectele mele și instituția mea. De aici, lipsa de certitudine.

Despre mediocritate. O întrebare

Rep.: Nu sînteți un mediocru… Sînteți un mediocru?

M.P.: Cred că lucrul acesta ar trebui să-l spună alții. Eugen Barbu spunea că mediocrii sînt extrem de încrezători în ei înșiși. Nu au dubii. Nu realizează insuficiențele lor, pericolele. Eu am destule îngrijorări.

Rep.: Intelectualii fascinați de Băsescu.

M.P.: Nu sînt fascinat, dar îl apreciez pentru poziția sa reformatoare. Îl apreciez pentru faptul că toate compromisurile sale au fost în zona politicului, și poziția sa față de mine și comisia pe care am condus-o. Noi evaluăm oamenii și prin comparație. Comparația mea se referă la președintele Iliescu, față de