Publicaţia „text + kritik” dedică celebrului poet originar din România un număr special.

Despre poetul Oskar Pastior (1927-2006), originar din România, s-au scris vrute şi nevrute. Mai ales după ce în anul 2010 s-a aflat că poetul a acceptat, în 1961, să colaboreze cu Securitatea, primind numele conspirativ „Stein Otto” (a se vedea relatarea „O victimă ideală de şantaj”, RFE, 17.09. 2010).

În cîteva articole pline de speculaţii, lipsite de dovezi documentare şi bazate pe zvonuri, apărute atunci în presa germană – şi nu numai – s-a colportat, între altele, că Oskar Pastior ar fi vinovat de moartea poetului Georg Hoprich (1938-1969). În 1961, Hoprich fusese arestat de Securitate şi apoi condamnat pentru texte considerate subversive. În cele din urmă, s-a sinucis. Din materialele întocmite de Securitate rezultă însă că Pastior nu a avut nicio vină şi că nu a contribuit în niciun fel la prigoana colegului său.

x Sub titlul „Încercarea unei reconstituiri. Securitatea şi Oskar Pastior”, revista germană „text + kritik” a publicat acum un număr special dedicat lui Pastior, intenţionînd, astfel, să contrabalanseze avalanşa de zvonuri colportate în ultimii ani despre cel care era prieten cu Herta Müller şi care a inspirat-o la scrierea romanului „Leagănul respiraţiei".

Citînd documentele din arhiva CNSAS, Ernest Wichner, directorul Casei Literaturii din Berlin, demonstrează că Pastior nu a fost un delator. Wichner reconstituie şi împrejurările în care Pastior intrase în vizorul Securităţii, în urma faptului că scrisese un ciclu de poeme în care a tematizat anii deportării sale în Uniunea Sovietică.

Poemele le-a lăsat în custodia unei prietene, Grete Loew, din Sibiu. Aceasta a arătat textele unor persoane între care se afla şi un colaborator al Securităţii care apare conspirat sub numele de „Lăzărescu Ioan” (alias: „Mi