Într-un muzeu, activităţile cotidiene sunt multiple şi prea puţin ştiute. Secţia în aer liber a Muzeului Etnografic din Reghin se va deschide oficial în data de 15 mai, dată până la care au loc intense lucrări de pregătire şi curăţenie. Apoi, cercetarea, clasarea obiectelor, conservarea şi valorificarea sunt tot atâtea aspecte puţin cunoscute celui care calcă pragul Muzeului dar care necesită multă implicare din partea muzeografului şi personalului aferent instituţiei de cultură.
Peste 400 de obiecte la tezaur
Primăvara este perioada de pregătire şi de asigurare a cureţeniei în tot spaţiul secţiei în aer liber a muzeului, închisă până în data de 15 mai. În această perioadă se afectuează văruirea caselor, atât în interior cât şi în exterior şi are loc aerisirea şi etalarea interioarelor tradiţionale, româneşti, maghiare şi săseşti. Pe lângă activitatea de pregătire pentru deschidere, activitatea de cercetare se desfăşoară în două direcţii: cercetarea realizată în muzeu, în depozitele acestuia, pentru organizarea de expoziţii temporare de obiecte şi, în paralel, întocmirea cataloagelor de expoziţie. “În depozit se realizează şi clasarea obiectelor, fiecăruia dintre acestea trebuie să i se întocmească o fişă, obiectul trebuie reevaluat, propus pentru categoria de tezaur sau fond. Apoi, este trimis la Comisia de Evaluare de la Ministerul Culturii şi, în funcţie de punctajele pe care le întrunesc aceste obiecte, sunt catalogate la categoria “tezaur” sau “fond”. Noi avem peste 400 de obiecte la tezaur şi 100 de obiecte care nu au intrat încă în şedinţa Comisiei de Clasare”, a declarat Maria Borzan, director al Muzeului Etnografic.
“Depozitul este un fel de spital”
Cercetarea ştiinţifică în teren care este activitatea de bază a unui muzeograf. În fiecare an, un acesta trebuie, în mod obligatoriu, să participe la cel puţin două sesiuni ştiinţifice la
