Lipsit de glorie, într-o astmosferă de meci județean, înconjurat de alte hiene chele și cu gușă de prin FRF, lordul blaturilor sau licheaua meciurilor trucate, Tata Jean sau mama reciprocităților, ori cum vreți să-i spuneți, s-a retras din fotbal. Confirmă, cu o ultimă minciună, un destin de-a lungul căruia mici rahați presărați din loc în loc stau pe post de borne kilometrice și de evenimente notabile.

Pădureanu nu avea cum să se retragă din fotbal, pentru că nu a fost niciodată în fotbal, ci într-un joc inventat de el și de alți indivizi penali care nu au nici o legătură cu sportul și valorile sportului. Au mințit spectatorii – care nu știau că privesc la un joc de mim –, le-au furat banii dați pe bilete, și-au bătut joc de jucători pe care i-au învățat că asta înseamnă fotbal: un joc dinainte făcut.

Priviți-l: anchilozat ca un meci între două echipe de la mijlocul clasamentului în anii '90, care nu luptă pentru nimic, bîlbîit ca picioarele împleticite ale apărătorilor bistrițeni în meciurile cu Ceahlăul, bătrîn și ramolit – însumate, totuși, pedepsele pentru faptele pe care le-a comis de-a lungul activității sînt mai în vîrstă decît el.

Pădureanu a ținut să fie fotbal la Bistrița la fel cum ar vrea un eschimos să crească un palmier în fața igluului său.

Tataie Jean, nu crește fotbalul la Bistrița! Nu cu grădinari ca tine care se pișă la rădăcina muncii altora.

După 49 de ani pleacă din ceea ce el a numit fotbal. După 23 de ani de primă ligă, Bistrița se duce în B. Mai bine mai tîrziu, dar măcar să fie pentru totdeauna.

Publicat în Cațavencii nr. 18 (96), 2013

Lipsit de glorie, într-o astmosferă de meci județean, înconjurat de alte hiene chele și cu gușă de prin FRF, lordul blaturilor sau licheaua meciurilor trucate, Tata Jean sau mama reciprocităților, ori cum vreți să-i spuneți, s-a retras din fotbal. Confirmă