La șase ani de la moartea cunoscutului scriitor, jurnalistul Ion Cristoiu vorbește despre personalitatea acestuia și despre folosirea incorectă astăzi a comentariilor sale politice
Avea 80 de ani când a murit, pe 7 mai 2007. Au trecut deatunci şase ani, şi societatea pe care a criticat-o acerb în ultimii ani de viaţă a mers mai departe. „Am învăţat că, indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta”, scria Octavian Paler. Şi lumea nu s-a oprit...
A fost un mare moralist
A fost una dintre personalităţile care au marcat ultima jumătate de secol, un „lup singuratic”, care purta cu el o mare nostalgie după umanitatea pierdută, un spirit independent care spunea despre sine: „Eu am fost toată viaţă prizonier. Propriul meu prizonier”.
„Un mare moralist”, aşa îl descrie Ion Cristoiu. La solicitarea EvZ, jurnalistul care i-a fost coleg de platou la emisiunea la care au lucrat împreună în perioada dinainte de moarte, povesteşte: „Avea geniul de a vorbi aşa cum scria. Puteai să înregistrezi intervenţiile sale şi să le publici apoi fără nicio modificare stilistică sub formă de tablete. O altă caracteristică a intervenţiilor lui consta în talentul extraordinar de moralist. M-am întrebat după 1989 cum ar fi comentat Marin Preda – pe care, înainte de a fi un mare scriitor, îl consider un mare moralist... El n-a apucat 1989, dar cred că Preda ar fi comentat în acelaşi stil. Octavian Paler nu era un comentator de politică, ci un moralist, un intelectual care observa realitatea”, a mai spus Ion Cristoiu.
Întunecat şi pesimist în ultima perioadă de viaţă, când ideea sinuciderii i-a dat adesea târcoale, chinuit frecvent de insomnii şi de o durere de cap cumplită, Octavian Paler e omul care avea puterea să scrie: „Ştiu că în lumină există şi umbre şi că fericirea e uneori dureroasă”.
Viaţă pe un peron
Despre durerile de ca
