Anul 2017 ar trebui să fie termenul optim pentru adoptarea de către România a monedei euro, în condiţiile în care 2015 nu mai este viabil, iar unele "persoane importante" au enunţat 2019 ca nou termen, sau chiar renunţarea la o dată fixă, a declarat preşedintele Traian Băsesu într-un interviu pentru „Calea Europeană”.
Anterior, România avea ca termen anul 2015, dar s-a renunţat la acesta din cauză că ţara noastră nu îndeplineşte criteriile. Programul de convergenţă trimis de guvernul României la Comisia Europeană nu mai include o ţintă pentru adoptarea monedei euro.
„State de mâna a doua”
Băsescu a argumentat că aderarea la euro este o obligaţie pentru România, care decurge din Tratatul de Aderare şi nu se poate spune partenerilor europeni că ne vom îndeplini obligaţiile, dar nu se ştie când.
Şeful statului a reiterat că în 2014-2015 va începe o dezbatere pentru revizuirea Tratatelor UE, iar fără un termen clar şi credibil de adoptare a monedei euro şi asumarea obligaţiilor aferente, România poate rămâne într-o categorie de state de mâna a doua la nivelul UE. De asemenea, România trebuie să facă eforturi şi pentru ca sectorul companiilor de stat să devină unul competitiv, care să facă faţă competiţiei din zona euro.
Premierul Victor Ponta a declarat, pe 25 aprilie, că 1 ianuarie 2019 reprezintă "un obiectiv destul de realist" pentru adoptarea monedei euro de către România, după ce autorităţile de la Bucureşti au renunţat la termenul avansat iniţial, respectiv anul 2015.
"Aici sunt două variante: ori mergem pe modelul polonez, care spune că nu stabilim anul, ci priorităţile şi încercăm cât mai repede, ori mergem pe un model pe care l-au avut şi alte ţări, inclusiv România - noi am avut anul 2015, pe care nu îl respecţi şi atunci ai varanta să îţi cam pierzi credibilitatea, să faci ca Petrică cu lupul, tot zici că...Eu cred că - nu ş
