De la an la an, pământul pentru agricultură se scumpește, iar samsarii vor să pună mâna pe cele mai bune loturi, pentru a le vinde la suprapreț sau pentru a construi ansambluri rezidențiale, aproape de marile orașe Sursa: RĂZVAN VĂLCĂNEANŢU
Un teren bun, situat în lunca Siretului, se vinde în Bacău cu 1.000-1.500 de euro/hectar. În Ialomiţa, preţul pe hectar urcă la 2.000 de euro. Preţul se va dubla, după ce, de la 1 ianuarie 2014, străinii persoane fizice vor putea achiziţiona direct terenuri agricole, după cum estimează preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), Laurenţiu Baciu.
Cei care investesc azi un euro în teren arabil pot câştiga în câţiva ani zece euro, dacă ţinem cont că în alte ţări preţurile sunt de 10-15 ori mai mari. Astfel, achiziţia de terenuri agricole este investiţia momentului.
Citiți mai mult: Analist internaţional: liberalizarea pieţei terenurilor agricole, o amenințare la adresa României
Profit mare, investiţii mici
Dacă ţinem cont şi de costurile mici cu forţa de muncă şi preţul mic pentru un hectar, nu e de mirare că străinii se dau în vânt după pământul românesc. Numai că în lipsa unei legislaţii care să promoveze dezvoltarea agricolă, unele investiţii sunt strict speculative. Laurenţiu Baciu spune că străinii sunt susţinuţi de guvernele şi băncile din ţările de origine pentru a cumpăra terenuri în România. Francezii, de exemplu, au dobânzi preferenţiale, care ajung şi la 1%. Şi italienii au beneficiat de sprijin, iar acum administrează cele mai bune terenuri din Ardeal. Din păcate, aşa cum arată datele APIA, suprafeţe uriaşe sunt lăsate pârloagă.
Deşi pare o investiţie speculati-vă excelentă, evoluţia estimată a preţului hectarului agricol poate genera o realitate îngrijorătoare pentru economia locală. Baciu îi îndeamnă pe români să nu îşi vândă pământurile. „Strănii vin
