„Cartof“, „creier“, „ţeapă“ ori „suliţă“ sunt doar câteva dintre poreclele pe care le-a primit monumentul ridicat în centrul Capitalei, în Piaţa Revoluţiei, în memoria celor care şi-au pierdut viaţă în timpul evenimentelor din 1989. Artistul plastic care a semnat construcţia, Alexandru Ghilduş, povesteşte ce însemnătate are pentru el. Pentru cei care îi spun în fel şi chip are un singur mesaj: „Un vidanjor nu poate să vadă decât ce utilizează”

Povestea monumentului a început în anul 2004, atunci când Ministerul Culturii a realizat un concurs la care au participat numeroşi artisti. Dintre cele 14 echipe care au intrat în competiţie, una singura a reuşit să-i impresioneze pe reprezentanţii Ministerului. De fapt, proiectul unui singur om, Alexandru Ghilduş.

„Eu am fost singurul fără partener. Restul echipelor erau formate din cinci, şase oameni” , povesteşte artistul plastic.

Ce reprezintă monumentul din Piaţa Revoluţiei?

Artistul plastic spune că poreclele care i-au fost atribuite monumentului nu au nicio legătură cu adevărata însemnătate pe care acesta o are. Potrivit creatorului operei de artă, coloana din marmură reprezintă înălţarea celor căzuţi în timpul Revoluţiei, datorită celor 25 de metri pe care coloana îi are. De asemenea, culoarea alasă, alb, reprezintă puritatea sufletelor celor care s-au jertfit în anul 1989.

Însemnătatea monumentului nu se opreşte aici, deoarece, povesteşte Alexandru Ghilduş, „pentru cei care au rămas, monumentul poate fi o aspiraţie către viitor” , un viitor în care există o pomenire a celor care şi-au sacrificat viaţa sau au fost omorâţi în anul 1989.

Coloana din marmură este desăvârşită cu ajutorul unei coroane, după cum povesteşte artistul. O construcţie alcătuită din bronz, cu o forma uşor denivelată, este considerată de Ghilduş locul ideal „în care poposesc sufletele celor care au plecat fără să